ych..

ych..
Powered By Blogger

marți, 28 decembrie 2010

oglinda....



"Niciodata nu ai probleme daca spui adevarul despre ce gandesti si ce simti. Daca celorlalti nu le place ce aud, atunci vor pleca. Si daca pleaca, inseamna ca si asa nu erau potriviti pentru tine. Adevarul te protejeaza intotdeauna de aceia care te-ar putea insela. Ii sperie.
Atunci cand esti sincer cu tine insuti si cu ceilalti, atragi alti oameni care pot fi sinceri cu tine."

luni, 27 decembrie 2010





Dacă n-ar fi atenuat chinurile amoroase prin dispreţul teoretic pentru femeie, toţi amanţii s-ar fi sinucis pînă acum. Ştiind însă ce e ea, au introdus prin luciditate un element de mediocritate în insuportabilul acelor văpăi. Nefericirea în dragoste întrece în intensitate cele mai adînci emoţii religioase. Ce e drept, ea n-a construit biserici; dar a ridicat morminte, morminte peste tot.


Emil Cioran

joi, 9 decembrie 2010

dincolo de bine, dincoace de rau.....despre iubire

O carte, pe care tot omul normal trebuie sa o citeasca. Am sa-mi permit sa spicuiesc cateva fragmente din aceasta carte, pe care am citit-o cu mare drag, sperand ca autoarele ei sa nu sa supere pe mine.Promit sa citesc, tot ce vor scrie doamnele respective, in speranta ca ma vor ierta ptr. asta...va respect !

Despartirea cu inima usoara sau toleranta ?

Despartirea face parte din conditia umana.Psihologii folosesc pentru despartire termenul separare, un termen neutru, fara rezonanta emotionala.Cuvantul despartire se asociaza imediat cu un sentiment de tristete, nostalgie, amaraciune, ca si cum orice despartire este similara cu un esec. Despartire, separare, indiferent cum am spune, nu inseamna abandon. Abandonul este similar cu parasirea. Orice separare fizica- lipsa contactului fizic direct, a prezentei fizice- are obligatoriu o componenta psihologica.
....................................................................................
Pentru despartirea parintilor de copii, in sensul fizic al cuvantului, a aparut, atunci cand parintii sufera nemasurat de mult, nesanatos , din cauza acestei separari, un sindrom cere se numeste" sindromul cuibului gol "...
Separarea poate avea, insa si consecinte pozitive.Atunci cand intre iubiti sau soti apar conflicte si tensiuni, nemultumiri pe care ei, formand un cuplu, nu le pot depasi, separarea este solutia facila care salveaza o parte sau ambele parti ale cuplului.Gelozia face viata un calvar daca depaseste anumite limite. In mici doze , ea flateaza partenerul care vede in gelozie un semn al iubirii si dorinta de a nu fi parasit.Psihologii, preocupati de longevitatea relatiilor in cuplu, mentioneaza faptul ca despartirile se produc astazi mai usor, cu un consum psihologic net inferior celui din trecut.Cand dorinta dispare si dragostea se ofileste, divortul desvaluie secretul acestei duble deziluzii.Astazi oamenii divorteaza mai des si se recasatoresc mai rar.Dar, cu toate ca imaginea unei persoane divortate nu mai este acoperita de rusine, divortul este perceput drept comfirmarea unui esec.
.....................................................................................
voi continua....Aurora Liiceanu si Alice Nastase...

miercuri, 8 decembrie 2010

Un an mai bun ....



Mereu in perioada aceasta a anului, fac un rezumat si trag linie..anul acesta a fost de rahat.Cred ca ptr. mine a fost cel mai prost an al vietii.Nu ma refer la realizari profesionale sau financiare, ma refer in general la tot ce tine de mine.Cred ca mai rau nu se poate, sa traiesti cu sperante si vise, sa-ti faci iluzii si sa ajungi la finalul anului sa vezi ca nu ai realizat nimic si nici nu vei mai realiza.Sunt dezamagit de problemele mele, de gandurile mele, de sentimente.Am facut multe chestii interesante, am castigat dar am si pierdut.Probabil ca pierderile sunt mai vizibile dar realitatea ma face sa nu disper, sigur si la anul care vine voi pierde mult.Ma bucur ca sunt sanatos si traiesc, ma bucur ca cei dragi mie sunt sanatosi, ma bucur ca exista speranta...Probabil ca speranta moare ultima, cum se spune...dar suntem umani si putem aprecia putinul, putem sa ne bucuram ca avem maini si picioare, ca putem vedea si vorbii, ca suntem intregi.Poate ca anul 2011 vine cu realizari mai mari, cu ganduri mai bune si cu sentimente calde.Nu-mi doresc nimic pe anul viitor decat sa raman curat, sanatos si intreg...restul se realizeaza usor.



Sper sa raman acelasi, sa nu-i dezamagesc pe cei ce merita iubirea mea, sa le pot spune ca-i iubesc...si traiesc pentru ei...

marți, 7 decembrie 2010

Celei care minte –



Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine…
Dar fiindcă azi mi te dai toată,
Am să te iert -
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!…
În cinstea ta,
Cea mai frumoasă din toate fetele ce mint,
Am ars miresme-otrăvitoare în trepieduri de argint,
În pat ţi-am presărat garoafe
Şi maci -
Tot flori însângerate -
Şi cu parfum de brad pătat-am dantela pernelor curate,
Iar în covorul din perete ca şi-ntr-o glastră am înfipt
Trei ramuri verzi de lămâiţă
Şi-un ram uscat de-Eucalipt.
Dar iată,
Bate miezul nopţii…
E ora când amanţii,-alt’dată,
Sorbeau cu-amantele-mpreună otrava binecuvântată…
Deci vino,
Vino şi desprinde-ţi din pieptenul de fildeş părul,
Înfinge-ţi în priviri Minciuna
Şi-n caldul buzei Adevărul
Şi spune-mi:
Dintre câţi avură norocul să te aibă-aşa
Câţi au murit
Şi câţi blesteamă de-a nu te fi putut uita?…
Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine…
Dar fiindcă azi mi te dai toată.
Am să te iert -
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!…
Deci nu-ţi cer vorbe-mperecheate de sărutări,
Nu-ţi cer să-mi spui
Nimic din tot ce-ai spus la alţii,
Ci tot ce n-ai spus nimănui.
Şi nu-ţi cer patima nebună şi fără de sfârşit,
Nu-ţi cer
Nimic din ce poetul palid
Cerşeşte-n veci de veci, stingher,
Voi doar să-mi schimbi de poţi o clipă
Din şirul clipelor la fel,
Să-mi torni în suflet înfinitul unui pahar de hidromel,
În păr să-mi împleteşti cununa de laur verde
Şi în priviri
Să-mi împietreşti pe veci minciuna neprihănitelor iubiri.
Şi-aşa tăcuţi -
Ca două umbre, trântiţi pe maldărul de flori -
Să-ncepem slujba-n miez de noapte
Şi mâine s-o sfârşim în zori!



Ion Minulescu

duminică, 5 decembrie 2010

trec anii ...trec




Acum 5 luni, gandeam altfel....vedeam simplu viata, cunosteam trecutul si asteptam viitorul in speranta ca este la fel. Ceva a rupt din imaginatia mea, dorul de a naviga pe apele linistite si a scos la iveala o latura a mea prafuita.Nu mai sunt acelasi de acum cativa ani, ma oboseste prostia si indolenta, ma simt viu.Singura satisfactie care o am, ca sunt un tip constructiv si tot ce am realizat ramane ...
Poate ca sunt mai matur decat acum 10 ani, poate ca nu..Ce este cert, exist...si sunt precum o stanca....greu de doborat.

vineri, 3 decembrie 2010

Din noaptea...

<








Din noaptea vecinicei uitări
În care toate curg,
A vieţii noastre dezmierdări
Şi raze din amurg,

De unde nu mai străbătu
Nimic din ce-au apus -
Aş vrea odată-n viaţă tu
Să te înalţi în sus.

Şi dacă ochii ce-am iubit
N-or fi de raze plini,
Tu mă priveşte liniştit
Cu stinsele lumini.

Şi dacă glasul adorat
N-o spune un cuvânt,
Tot înţeleg că m-ai chemat
Dincolo de mormânt.



Mihai Eminescu (1850 - 1889)

drumuri prin ceata...


N-am sa ajung pe culme? Se poate foarte bine.
Dar vreau sa urc atat cat am sa pot, prin mine. (E. Rostand)


Este superb sa descoperi frumusetea vietii in orice clipa si in orice lucru mic.Eu am invatat sa apreciez fiecare clipa, sa ma bucur de orice, chiar daca sunt chestii banale ptr. unii eu sa le vad ...detalii. Am trecut de varsta in care totul, aveam impresia ca mi se cuvine, acum apreciez viata, fericirea unui zambet, lacrima unei femei, sunetul clopotelor si ciripitul pasarilor.. Probabil ca ceata din sufletul meu se va ridica vreodata, probabil ca nu...Trebuie sa privesc detaliile precum un inger, sa fiu bun si cinstit, sa-mi creez o raza de soare suleteasca, care linistit inlatura ceata....sa vad drumul..