ych..

ych..
Powered By Blogger

joi, 30 septembrie 2010

OCHII....



Am o problema care ma urmareste de ceva ani....ochii mei.Cineva spunea ca mi-ar scoate ochii cu furculita,bun acum nu stiu daca ,sa-i pastreze intr-un borcan sau sa-i foloseasca la altceva...Oricum nu cred..Mai este un stil de a scoate ochii cuiva,putin mai ne-dureros...si am cateva persoane care fac asta constant ( dar m-am obisnuit )Cert este ca fara acesti ochi,nu mai pot vedea frumusetea naturii,rasaritul soarelui...valurile marii si cerul.Asa ca ...va rog mult ...lasati-mi ochii in pace ,indiferent de interesele voastre.Cand ma voi satura de ei...va anunt.

miercuri, 29 septembrie 2010

cliseu sublim…




precum intr-o poveste,trista...
cu o naiva si-un golan...
unde iubire ,nu exista...
doar suferinta-n...primul plan...

golan ,am fost ...nu o ascund...
dar tu?...naiva...nu o cred,
desi eream ...in plan secund...
te-as fi iubit ...ca un nebun...

dar viata...ne ofera multe...
si drumurile....se despart...
ramai ...tu tanara...naiva...
si eu golan...in plan idepartat...

un cliseu...trist..dar trecator..
si vom uita...la moment...dat
am fost ...golanul...calator..
si tu naiva...de-altadat....

este precum ...o poza...veche,
la care ,te uiti...cu uimire..
oare am fost...suflet pereche..?
sau doar...gretoasa...amintire



demult...tare demult...

luni, 27 septembrie 2010

Barbati...pe dracu'




Cunosc o gramada de " barbati" care au acest statut ,fara sa-l merite..Sunt lasi,impertinenti si lingai...sa nu zic papagali.Astazi ma uitam pe un site de socializare,cand am gasit numele unui prieten.Pana aici,totul OK ..mai caut ,ma mai uit la una ,alta...si cand observ cu uimire ,ca prietenul meu avea datele despre el foarte .. real..Scria ca este casatorit cu XXXX cum o cheama..(nu ca nu stiu,dar nu vreau sa-si dea seama despre cine vorbesc)...ca se iubesc si se stimeaza ca o familie ...frumos.Atunci ma mandresc si eu cu el...ia uite este Y aici ,un baiat fain ,cuminte cu o sotie frumusica ,care au ceva ani impreuna si se inteleg de minune.!
Chiar de invidiat...dar ce sa vezi?...pe la cunoscutii lui ,ma mai uit ,ma mai rasucesc...si ce credeti ca am gasit?...Acelasi prieten ,acelasi baiat fain...avea si un cont..pentru femei (probabil)...un cont in care, este singur si nelinistit...cauta relatie...ciudat.Ciudat este si faptul ca trei dintre cunoscutii lui,au astfel de conturi...si sunt toti pe aceasta pagina...la prieteni.Nu ma impresionat sovinismul ,acestui onanist...ma impresionat faptul ca nici macar ,nu si-a gasit un nume de scena uman...Sa dai tu nume de cantaret (chiar istorie a muzicii)sau de pictor...si sa-ti pui fata ta de bidon turtit...la numele respectiv...rusinos.Probabil ca sotia lui,nu cunoaste o parte dintre.. zeii chitarii...sau latura nemultumita a sotului ei..Poate ca se uita pe acest blog si cauta prin calculatorul sotului, sau prin telefonul lui ( parolat ) preocuparile lui si ale colegilor lui...probabil nesatisfacuti .Sau se duce acasa si-l striga pe nemernic...Satrinel...sau Halenul lui mamii...Oricum ,un lucru este cert...multi barbati ( asa zisi ) barbati,se cred Don Juan...Si cand ajung acasa ,sunt mielusei...ca altfel raman maidanezi.Ce este atat de greu sa-ti asumi ceea ce faci? De ce trebuie sa te ascunzi de sotia ta?De ce mai stai cu ea (nenorocitule) daca nu va mai iubiti?...Sunt fericit ca sunt transparent...ca nu gresesc...ca nu vreau.



Oricum asa se explica,ca doamnele lor sunt la fel de perverse ...au de la cine invata.

La golf...







Dupa o mica partida de golf....baietii au incins atmosfera ca de fiecare data...


Un spectacol superb....pentru intelectuali...



Bvo. Tapinari...

duminică, 26 septembrie 2010

MAMA...

Cu tine doua fete stau
Si torc in rand cu tine;
Sunt inca mici si tata n-au,
Si George nu mai vine.
Un basm cu pajuri si cu zmei
Incepe-acum o fata,
Tu taci s-asculti povestea ei
Si stai ingandurata.




Si George ...mai vine ,sau vine din cand in cand...


Ma tot intreb ? in poezia " Mama" de George Cosbuc ,daca ai citii doar strofa aceasta,nu ai avea senzatia ca George este amantul mamei fara sot?...

Asta este perceptia unui copil nevinovat ,care vede doar o strofa a unei poezii...fara sa stie scopul vizitei sau al astaptarilor mamei,cand George nu mai vine....


Ce este cert...George o iubeste pe mama...asa spune copilul !

joi, 23 septembrie 2010

Calea...




Suntem cei care ne decidem calea.Cu gandul si sufletul stim prea bine ce cale sa alegem in aceasta viata.Fiecare are urcusuri si coborasuri ,curbe si rascruci.Nu conteaza ,mergem pe aceasta cale fara sa intoarcem capul.Cred ca suntem curiosi si dornici sa aflam urmatoarea piedica sau abatere din calea noastra.Cand mai exista cineva,care sa-ti arate calea,este bine sa nu critici si sa accepti indemnul,chiar daca ce-ti arata nu este pe placul tau.Ideea este sa nu te abati de la calea ta,sa poti merge mai departe pe calea ta.Chiar daca uneori mai gresesti,chiar daca esti nevoit sa faci un mic ocol,trebuie sa-ti pastrezi calea....intotdeauna calea aleasa de tine,este calea cea buna...

miercuri, 22 septembrie 2010

Vampirii....



Traim niste clipe dureroase,tara este plina de vampiri care se hranesc cu sentimentele noastre ,cu finantele noastre cu sangele nostru.Suna putin ciudat,insa daca analizam putin ne dam seama ca asa este.Daca cineva are un accident in Romania,la spital se cer donatori de sange ptr. salvarea pacientului.Ok dar fiecare donator,doneaza 4,5 ml si pacientul are nevoie de 2 l...unde se duce restul?Nu mai vorbim de guvern ,care se hraneste cu rabdarea si intelegerea noastra a cetateanului acestei tari.Patronii se hranesc cu bunavointa nativa de care dam dovada,mergand zilnic la job in speranta ca ne vom lua salariile ..Vanzatorii de magazine ,se hranesc cu nesimtirea adaosului comercial ,doctorii cu spaga data de pacienti,bancile cu dobanzile unor credite facute inaintea crizei financiare si dragul nostru presedinte ,cu gandul ca am depasit varful crizei.Poate varful tepei care ne-am luat-o cand l-am ales.Daca stau putin sa ma gandesc,cred ca si eu sunt vampir....nu pentru ca ma hranesc( uneori o fac sa traiesc )pentru faptul ca nu mai dorm noaptea...Sunt atatea ganduri , vise ,sperante si remuscari care nu ma lasa sa dorm ,incat sper sa nu devin cu adevarat vampir.

duminică, 19 septembrie 2010

Tapinarii...






Da" tapinarii"...niste prieteni care stiu sa cante.Niste tipi super care traiesc pentru altii, pentru cei care apreciaza muzica buna..Daca nu asculti nu poti critica...spunea cineva .Ei bine ,nu prea ai ce critica la ei...doi baieti simpatici si o chitara....si mult foarte mult suflet.Sunt multi care ,odata ce au vazut lumina reflectoarelor au devenit vedete....ei bine acesti baieti,dupa 10 ani de muzica...sunt oameni...Pot spune ca ,ma simt onorat sa fiu aproape de ei...sa-i protejej pe cat pot...sa-i respect si sa fiu un admirator fidel...Cand sunt singur ,ascult "tapinarii" si ma simt cu ei....bvo baieti.



In.... club Iron.....pe 06 oct 2010...
In..... club E...varza....pe 18 oct 2010...Modificat

Ne vor in-canta baietii...mai este putin.

Epilog sentimental



Dă-mi ochii-ţi plânşi, să-i mai sărut o dată,
Şi lasă-mă să plec!…
Tu nu-nţelegi
Că-n orchestrarea întregirii noastre
Nu-i ciripit de păsărele-albastre,
Ci-i răcnet doar de bestie turbată,
Ce-ţi sângerează-obrajii şi te muşcă
De câte ori încerci s-o-nchizi în cuşcă
Sau de piciorul patului s-o legi?…

Dă-mi ochii-ţi plânşi, să-i mai sărut o dată,
Şi nu-ţi mai cer nimic!…
Tu n-ai ghicit
Că melodia întregirii noastre s-a sfârşit
Şi toată fericirea-mprovizată
Cu care ne-avântăm tot mai departe
N-a fost decât iluzia că ne-am iubit
Ca două manechine cu suflete de vată,
Păstrate-ntr-o vitrină cu geamurile sparte?…

Dă-mi ochii-ţi plânşi, să-i mai sărut o dată,
C-atâta doar mi-e dat să-ţi mai sărut,
În cinstea întregirii noastre din trecut,
Din care-acum n-a mai rămas nimic
Decât o falsă frescă-n mozaic,
Pe care nişte gheare de bestie turbată
Însângerează două imagini omeneşti!…
Nu le cunoşti?…
Încearcă -
Şi-ai să ţi le-aminteşti!


Ion Minulescu

Holograf N-am stiut

Se prabuseste cerul...



Aprind o tigara si privesc zarea,sunt arogant si coleric ...nu vreau sa visez.Este o zi plina de tristete,o zi in care vremea mohorata ma face sa-mi amintesc de EA...O vreme care ma caracterizeaza,ma descrie asa cum sunt...un suflet cald peste care se prabuseste cerul...o vara calduroasa ,peste care toamna vine repede si brusc.Este dimineata,este o noua zi din cele mai proaste zile care le-am avut...Nu stiu daca pot privii zarea,singura alinare a unui om cand vrea sa mearga mai departe....nu vad zarea.Ma simt daprimat,exact ca atunci cand cazi in zapada si stii ca trebuie sa te ridici sa mergi mai departe,chiar daca este greu si obositor...Tigara se termina,aprind alta...este un gest necontrolat,stiu ca nu fac bine,ca fumez...si totusi o fac.Asa este si realitatea,spun mereu ca nu mai cad in starea asta....si ajung tot aici...nu mai vreau sa vad sau sa aud pe nimeni.Trebuie sa-mi controlez pasii spre zare...trebuie sa privesc orizontul.E frig..respir frig,simt porii care pana ieri transpirau de cald...inghetati.Vointa de a-mi continua drumul si forta fizica ,nu ma lasa sa mor.Candva treceam pe langa o ruina,acum este o cladire mareata cu geamuri maro de mahon si veranda..asta este viata.Cand devii ruina,se cere o transformare...se cere o schimbare totala.Trecutul este istorie,ramanem doar cu invatatura greselilor care le-am facut..Suna simplu si frumos,dar adevarul este altul...simtim exact invers.Ne dorim sa intoarcem timpul inapoi,sa vedem soarele de vara sa reparam unde am gresit....dar e frig.Lupta cu gerul, viata si greutatile ei...pot fi trecute usor...dar sentimentele si gandurile,te macina incet...devenim ruine foarte repede...Acum cand pasarile cerului nu se mai aud,simt nevoia sa-mi cante la geam dimineata...asa suntem noi oamenii,apreciem prea tarziu ce pierdem.
Poate ca vara viitoare ,nu la mai auzim...poate ca nu mai canta asa de duios..poate ca multe dintre ele,nici nu se mai intorc...Vreau sa-mi aprind tigara si nu pot...frigul din insula mea pustie,nu ma lasa.Probabil ca betele sunt trase de la umezeala sau mainile sunt prea inghetate....Mai privesc putin cerul si merg mai departe,mai am mult pana ma salvez...si totusi vad zarea...cerul nu se mai prabuseste...vad si o raza de soare,poate nu este ultima.



Tigarea


Aprind o tigare si spun cu intristare…
De mic am fost mare,….oare?
Ne-am nascut ,fara sa vrem…
Am decis ,fara sa fim intrebati…
Suntem constienti,ca murim…
Iubim ca niste disperati…
Ne chinuim ,ca niste ratati…
Ne bucuram ,la placeri minore …
Ne stapanim nervii si supararea…
Gata….am terminat tigarea…




Cred ca ma las de fumat...un nou ideal...oare?

joi, 16 septembrie 2010

Dezastru in paradis....




Oare este subiect de scris?...Este ,este in momentul in care te-ai aflat la fata locului.Este in momentul in care ,te gandesti sa iesi in oras la cumparaturi ,cu fiul tau...Oare suntem in 2010 ?Oare asa incepe sfarsitul lumii?Oare ne meritam soarta?...Iar intreb si nu primesc raspuns...Este penibil sa te aflii in astfel de dezastre,in mijlocul evenimentului si sa apara cineva la televizor,sa-ti relateze ceva ineptic,care faciliteaza imaginea...Sunt transferat cu 21 de ani in urma cand era" revolutia " si unii erau chiar buni actori...absenti.Oare clientii acestor complexe,se joaca ruleta ruseasca cand aleg locatia?Eu chiar am vazut un dezastru in ce sa intamplat la vitantis azi..Ma gandesc logic,barbosu exista...daca erau 50 de persoane in magazin la ora aceea erau victime sigure....Asta este viata?...asta este siguranta?...asta este tara noastra?....o butaforie?

marți, 14 septembrie 2010

pisu mic...



O mangai usor pe blanita catifelata si simt cum toarce de placere.Este o bucurie ptr mine faptul ca se simte bine,este satisfactia dragostei care o port ptr ea.Nu stie sa fie rea,nu se gandeste decat la viata,la joaca, este o fiinta....vie.Cand o cert se uita in ochii mei si-mi vine sa plang ,simt cum ma roaga sa o iert.Este timida si rasfatata,este un inger...Chiar daca e felina,sinceritatea cu care toarce,ma calmeaza...ma face sa inteleg ca si noi oamenii trebuie sa fim recunoscatori celor care ne fac bine. Calca incet cu labutele mici pe asternutul patului,cauta un loc sigur aproape de mana mea...probabil simte nevoia sa fie protejata si stie ca am sa o mangai iar...Totul este superb fascinant ,pana invata sa zgarie...totusi este felina...femela.

duminică, 12 septembrie 2010

Nebun....





Oare de ce ?...tot ce spun ,ce fac,ce simt…
Durere imi provoaca,oare sunt stanca…
Chiar nu-s om,in viata asta blestemata…
Am tot gresit,acum regret,dar roata e rotunda…
Si vreau sa fiu ,mai bun, mai drept,durerea…
E profunda…
Sinceritatea este grea,singuratatea vida…
Nici zambet nu mai am si viata e morbida…
Nu mai loviti ,voi duhuri rele,in sufletul ,
Meu trist …
Ca sunt un om…nu sunt o stanca si voi
Murii invins..
Sunt un razboinic inascut si viata mea e
Lupta..
Dar si cu mine sa ma lupt ,nedreapta mi-e
Tinuta…

Ma resemnez atat mai pot,sfarsitul eu astept…
Vreau sa traiesc,sa lupt, sa sper,sa iubesc,
Sa disper,sa pier….

Dispret,pacat si fericire...


Viata este plina de orgolii ,de vicii de nebunie..Este plina de dispret,de ura si incredere distrusa,sau dezamagire...Viata este un nor,care vine si pleaca ...care poate lasa in urma o ploaie sau nu...Viciile sunt necesare,sunt un pacat...fapt in sine..dar utile,sau mai bine spus benefice...benefice armoniei acestei vieti..Probabil ca sunt intr-o stare ciudata,dar fericirea se pare ca o trecem prea usor....prea repede o uitam...o ignoram.Simplu si ciudat,in acelasi timp....ne rupem aripile inainte sa zburam..ne mintim ca suntem fericiti,ne amagim cu impresii...si ramanem cu vicii...cu gustul amar al realitatii...

vineri, 10 septembrie 2010

Sanatoriul de la Moroieni...






Psihologie pura,diger surprins de fapte…
Oare sunt rupt de lume,sau sunt plecat departe..
Nu inteleg ce caut,nici ce vreau sa gasesc…
Prin fumul nebuniei,vreau sa ma regasesc…

Sunt ,oare prea puternic,in lumea asta rea…
Sau doar ,o frunza-n iarba,sa calce toti pe ea…
Oare sunt prea modest,oare ma desconsider…
Oare printr-e cretini,eu sunt un simplu lider…

Privesc viata nebuna,prin ochii mei de sarpe..
Sunt oare zeu,sunt luna,sau doar o stea in noapte…
Oare sunt treaz,ori beat sunt ,de ura ce ma toaca...
Sau sunt, un trist sinistru ,in lumea asta toata..

Nu stiu ce simt acuma,nici maine de mai sunt…
Nu vreau averi nici case,ca fericiri, nu sunt…
Vreau campuri verzi,paduri de pin si de stejar…
Vreau valuri mari,in marea noastra de clestar…

Nu vreau sa cant,despre dezastre si durere…
Nu vreau sa scriu,de sufletul ce-mi piere…
Vreau flori de lotus de cires ,de dulce crin…
Vreau singur ,sa ma regasesc ,sa fiu umil…

Sa-mi vad trecutul ,dureros si rece…
Sa traiesc clipa ,vietii care-mi trece…
Sa fiu un om,pe marginea prapastiei…
Si sa-mi traiesc,iubirile napastei…

Sunt un centaur,oare sunt real…
Din moarte sper ,sa ma intorc…
Surprins de vise si de crize mari…
Astept ca sanatoriul ,sa ia foc…

Dar se termina totul,padurea se aprinde…
Nu vreau dezastre,flacari si nici fete morbide…
Nu vreau nici doctori morti,nici pacienti scapati…
Nu vreau ,sa umple lumea doar de nebuni,turbati…

Vreau liniste si pace,in sanatoriul meu….
Vreau sa fim impreuna,sa ne privim mereu..
Sa stam ,sa cugetam si sa vorbim cu luna…
Sa nu ne intrebam,de ce –i nebuna lumea…

Oare noi suntem ,monstii ,oare noi suntem vi…
Oare creem dezastre, oare suntem copii..
Cine mai stie acuma,suntem cu toti, nebuni…
Iubim in taina totul ,si ne credem, mai buni…




Este o stare de spirit,o poezie pentru cei zdraveni
la cap,cei care nu au legatura cu nebunia...mea.

miercuri, 8 septembrie 2010

Abis...


Suferinta mica te face sa strigi, suferinta mare este muta.

Probabil cand privesti orizontul ,esti nemultumit de urmele pasilor tai.Probabil ca vine o vreme ,cand faci o analiza a sentimentelor ,a bucuriilor si tristetilor tale.
Sunt sigur ca ,fiecare om are dreptul sa gandeasca ,sa contureze viata sau sa traga o concluzie a esecurilor sale din trecut.Pentru mine ,situatia este mai simpla de cat credeam.Se spun multe cuvinte ,se scriu ,se adancesc in sufletul meu si totusi rezist.Amintirea frumosului,sau creatia lasata in paragina a ultimilor ani,ma face sa-mi amintesc fiecare clipa de bucurie , fiecare zambet de fericire al fiului meu,fiecare secunda de incredere si siguranta in care am trait.Poate ca lupta psihologica a fiecaruia dintre noi cu eul nostru,ne face sa intelegem cursul normal al vietii.Simplele valuri ale marii,sunt superbe prin repetarea lor,prin frumusetea constructiiei lor ,prin deosebire.Poate ca viata este ,precum valul,plina de bucurii si tristeti repetate,unele mai mari sau mai mici decat altele.Sunt clipe memorabile,care oricat ai incerca sa le uiti ,nu poti.Trecutul este precum o carte ,in care te aventurezi curios ,cautand finalul.Sunt multe pareri si impresii,sunt imagini, dar ce este esential , sunt personaje.Aceste personaje care incerci sa le cunosti,esti sigur ca le-ai caracterizat bine si totusi sunt necunoscute.Dar esenta personajelor te fascineaza,te face sa-ti dai seama ca existenta lor,este esentiala.Daca o carte ,nu ar avea personaje ,probabil ca fiecare imagine sau paragraf ,ar fi interpretat de fiecare dintre noi altfel.Poate ca la o varsta,viata din trecut are o valuare mai mare decat cea din viitor.Sentimentul de renastere exista in fiecare dintre noi,insa valorile ne tin in viata.Probabil ca fiecare dintre noi ,avem sentimente care nu stim sa le exprimam in cuvinte,sau avem optiuni diversificate pe care curiozitatea ne face sa le apreciem,dar cu siguranta avem o valuare creata in timp ,pe care nu o putem ignora ,constiinta.Suntem in varful piramidei sau in adancul prapastiei si totusi incercam sa corectam greselile din trecut,fara sa vedem partea frumoasa a lui.Clipele de siguranta sau inconstienta fiecaruia ,cu care ne-am obisnuit,care ne-au marcat viata,nu sunt de ignorat.Viata fiecaruia dintre noi,cu clipele de tristete si bucurie,cu imaginile colorate si zambetele persoanelor dragi,toate raman in sufletele noastre ,ca niste realizari.Trecutul de care suntem mandrii,nu ne impiedica sa privim viitorul ca pe un abis.Sa credem ca fiecare secunda ce am trait,se poate compara cu secundele ce vor venii.Si totusi acest abis ,nu-l cunoastem,nu stim unde se termina ,sau ce ne rezerva.Printre nori,toti suntem egali,important este sa ajungem acolo.

luni, 6 septembrie 2010

Tapinarii- si zeii

si zeii mor...



Ieri am fost la zei,am urcat la ..." padina fest "...superb
Nu doresc sa pun multe poze aici,nu doresc sa scriu prea mult despre festival...
Doar o simpla parere....superb ...

Am atasat un videoclip cu trupa ' Tapinarii '
Pentru cei care nu au avut placerea sa-i asculte,dupa ce vizionati clipul,putem vorbii despre zei...
Ma regasesc cumva in cateva din melodiile lor....sunt niste tipi remarcabili...si niste artisti adevarati...respect !


Aceasta imagine am atasat-o ,deoarece putini ajung asa sus...ei au ajuns...


Pacat ,ca in tara noastra respectam altfel de valori,altfel de drumetii,altfel de muzica....poate multi sunt altfel...tapinarii raman ...la fel.



Singurii care apreciaza Zeii...