O mangai usor pe blanita catifelata si simt cum toarce de placere.Este o bucurie ptr mine faptul ca se simte bine,este satisfactia dragostei care o port ptr ea.Nu stie sa fie rea,nu se gandeste decat la viata,la joaca, este o fiinta....vie.Cand o cert se uita in ochii mei si-mi vine sa plang ,simt cum ma roaga sa o iert.Este timida si rasfatata,este un inger...Chiar daca e felina,sinceritatea cu care toarce,ma calmeaza...ma face sa inteleg ca si noi oamenii trebuie sa fim recunoscatori celor care ne fac bine. Calca incet cu labutele mici pe asternutul patului,cauta un loc sigur aproape de mana mea...probabil simte nevoia sa fie protejata si stie ca am sa o mangai iar...Totul este superb fascinant ,pana invata sa zgarie...totusi este felina...femela.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu