
5. Argumentele false ale adversarului
Ce e adevãrat nu poate avea premise false, iar ce e fals nu poate
niciodatã sã decurgã din premise adevãrate. În acest fel se pot respinge
propozitiile false ale adversarului prin mijlocirea altor propozitii false
pe care el le considerã adevãrate. Cãci asupra lui ne concentrãm si
modul lui de gândire trebuie sã-l folosim.
Ex.: Dacã interlocutorul e adeptul unei secte de orice tip cu care noi nu
suntem de acord, putem utiliza împotriva lui preceptele acelei secte.
23. Respingerea exagerãrilor
Contradictia si cearta incitã uneori adversarul sã ne exagereze
afirmatia. Contrazicându-l, îl putem împinge astfel sã facã o afirmatie,
eventual exactã în limitele date, situatã în afara adevãrului: numai cã,
odatã ce am respins aceastã exagerare, va pãrea cã am respins
deopotrivã teza originalã.
Invers, trebuie sã ne pãzim de a ne lãsa antrenati prin contradictie
la exagerarea sau lãrgirea câmpului tezei noastre. De asemenea, adesea
adversarul va încerca în mod direct sã restrângã limitele pe care le-am
fixat: trebuie sã-l oprim imediat si sã-l readucem la limitele afirmatiei
noastre.
31. Declararea incompetentei
Dacã nu stii ce sã opui argumentelor expuse de adversar, trebuie
sã te declari cu ironie incompetent. În acest mod, insinuezi subtil, în
fata unui auditoriu care te stimeazã, cã sunt ineptii.
Ex.: Ceea ce afirmati depãseste slabele mele posibilitãti de întelegere;
e probabil foarte exact, dar nu izbutesc sã înteleg si atunci renunt sã judec.
Odatã cu aparitia Criticii ratiunii pure, sau mai degrabã imediat ce cartea a
început sã facã senzatie, numerosi profesori din vechea scoalã eclecticã au
declarat (nu înþelegem nimic din ea), crezând cã în acest fel au anulat-o
dintr-un condei. Însã, când anumiti adepti ai scolii noi le-au dovedit cã aveau
dreptate si cã într-adevãr nu înteleseserã nimic, le-au stricat buna dispoziþie.
Stratagema trebuie folositã numai când esti sigur cã te bucuri pe
lângã auditori de o consideratie net superioarã celei de care are parte
adversarul.
Arta de a avea întotdeauna dreptate
*
Arthur Schopenhauer
Chiar trist dar adevarat,suntem prinsi in capcana omenirii,suntem animale mici,ale caror ganduri si fapte....sunt scrise in carti ,vechi si prafuite...
Oare cati dintre noi ,nu ne-am aflat in aceste situatii....oare cati ne regasim ,in carti scrise de oameni speciali...?
Eu cred ca merita,din cand in cand....sa citim printre randuri...sa privim adevarul in fata.....sa ne oglindim in vitrina vietii...
Nu vreau sa creada nimeni ca ,acest Arthur....acest amic mai vechi ...ma duce spre culmile cunoasterii...sau ma "introbaga",in viata asta mizerabila...plina de carti daruite la Adevarul sau nu mai stiu ce ziar ieftin....nu este un profet pentru mine...dar merita sa-l cititi de cate ori aveti ocazia...
Realitatea este refugiul celor care nu suporta drogurile..